Ai transport gratuit la cumpărături de peste 1500 lei, online și în magazine, până pe 25 septembrie. Consultă aici regulamentul campaniei.
Idei și inspirație
Cum construiești fundația casei - etape de realizare și sfaturi utile pentru o fundație rezistentă

Cum construiești fundația casei - etape de realizare și sfaturi utile pentru o fundație rezistentă

Se încarcă...
12559 vizualizări

Fundația este un element esențial al unei construcții, deoarece de realizarea ei corectă depinde ridicarea întregii structuri a unei case. Tocmai de aceea este important să respecți câteva etape, deoarece o fundație executată greșit se va dovedi costisitoare și dificil de reparat ulterior.

Lucrări necesare înainte de construirea fundației

Înainte să începi executarea propriu-zisă a fundației este important să nu treci cu vederea câteva lucrări pregătitoare. Iată, așadar, care sunt lucrările de pregătire a terenului pentru turnarea fundației:

Evaluarea solului

Înainte să stabilești proiectul este important că inginerul proiectant să facă o evaluare a locului unde va fi realizată fundația. Astfel, acesta va obține datele necesare pentru a determina dimensiunea casei.

În ce privește tipul solului, este recomandat că un geolog să efectueze un studiu geotehnic. Acesta va putea să obțină informații concrete, astfel încât să poți realiza o fundație rezistentă. Mai exact, un studiu geotehnic va stabili calitatea și tipul solului, înclinația solului, nivelul de coezivitate (care este mai mic în cazul solului nisipos și mai mare în cazul solului argilos), adâncimea de îngheț și a pânzei freatice, dar și riscul seismic.


De exemplu, este important să stabilești adâncimea fundației, astfel încât să fie mai mare decât adâncimea de îngheț din acea zonă. Totodată, și stabilitatea solului este importantă, deoarece te ajută să stabilești grosimea fundației, dar și câte șanțuri umplute cu beton sunt necesare ca să construiești o structură rezistentă.

Pregătirea solului

Odată ce ai stabilit locul potrivit pentru fundația casei, poți trece la etapa de pregătire a solului. Mai exact, trebuie îndepărtată vegetația de pe locul unde vei turna fundația, indiferent că e vorba de plante, butași sau gazon. Stratul cu vegetație trebuie îndepărtat până la o adâncime de aproximativ 20 de cm.

În plus, în cazul în care există construcțîi sau fundații mai vechi, acestea trebuie demolate și molozul trebuie îndepărtat complet.

Trasarea fundației

Următoarea etapă este trasarea fundației. Practic, acum va trebui să realizezi măsurătorile necesare înainte să începi săparea șanțurilor. Trasarea fundației poate fi făcută prin două modalități:

Topografie

Deși măsurătorile făcute de un topometrist te vor costă în plus, vei avea siguranță că acestea sunt corecte și exacte, mai ales că măsurătorile și marcajele sunt făcute în baza unui proces verbal.

Măsurători manuale

Realizarea măsurătorilor manuale durează mai mult decât cele topografice și sunt ceva mai greu de realizat:

· Mai întâi trebuie să stabilești limitele terenului pe care vei construi fundația prin înfigerea unor țăruși în fiecare colț al terenului. Tarușii trebuie amplasați în afară zonei de lucru unde vei sapă șanțurile, la o distanță de aproximativ 1,5 m, astfel încât să îi poți menține și pe durata executării lucrărilor.

· Apoi, vei trasa axele casei cu ajutorul unor sârme sau sfori prinse de capre. Caprele sunt compuse din doi țăruși verticali din lemn care sunt uniți de o scândură orizontală pe care este fixat un cui în zona din mijloc. De acest cui vei lega sfoara sau sârma cu care determini traseul axei. Ține cont de faptul că aceste scânduri orizontale trebuie să fie montate la aceeași înălțime (poți stabili înălțimea cu ajutorului unui furtun de nivel).

Odată ce ai făcut măsurătorile necesare, trebuie să le compari cu proiectul fundației. În cazul în care nu respecți proiectul, autorizația de construcție poate fi anulată.

Cum torni fundația casei – etape pe care trebuie să le parcurgi

După ce ai stabilit etapele premergătoare, poți trece la construirea fundației. Iată care sunt pașii pe care trebuie să ii urmezi:

Săparea fundației

Există două moduri în care poate fi săpată fundația:

· Săpătură generală – această este folosită de obicei pentru construcții mari sau pentru casele cu demisol și subsol. Totodată, acesta este destul de greu de realizat manual și vei avea nevoie de un buldoexacavator.

· Săpătură cu șanțuri – este cel mai des folosită pentru construcția caselor, iar în continuare vom detalia cum trebuie executate aceste săpături.

Șanțurile trebuie săpate în funcție de direcția axelor deja trasate, la adâncimea stabilită în proiect. În cazul în care adâncimea șanțurilor depășește doi metri, va trebui să sprijini malurile cu suporturi din metal sau lemn. Totuși, de obicei șanțurile sunt suficiente pentru a cofra betonul pe care îl vei turna.

Când începi săparea șanțurilor, ține cont de faptul că betonul trebuie turnat pe pământ uscat și cât mai repede posibil, că să previi prăbușirea malurilor, în special în cazul unor ploi abundente. Un sfat util este să sapi ultimii 10 cm chiar înainte să torni betonul.

Turnarea fundației

În șanțurile săpate vei turna primul strat de beton, care are scopul să elimine orice neregularitate a terenului. Pe acest strat de beton vei monta și stâlpii fundației. Pentru turnarea fundației este recomandat să folosești beton de tip C12/15 sau C16/20 care este mult mai rezistent.

Betonul este obținut prin amestecarea cimentului cu apă și cu alte materiale agreate, precum balast, nisip sau pietriș. Poți alege să pregătești singur betonul cu ajutorul unei betoniere sau îl poți aduce dintr-o stație de betoane. În cazul în care optezi pentru a două varianta, betonul va fi turnat în șanțuri direct din vehicul.

Compactarea betonului

După turnarea betonului, acesta trebuie compactat. Compactarea betonului are rolul de a reduce golurile de aer, astfel încât să crească rezistență betonului și să consolideze fundația.

Compactarea poate fi făcută atât manual, cu ajutorul unei lopeți sau a maiurilor, cât și mecanic. Compactarea mecanică se face prin vibrare, cu ajutorul unui dispozitiv numit vibrator. Acesta poate fi la rândul lui de suprafață sau de interior.

Durata vibrarii betonului este cuprinsă între 5 – 30 de secunde și trebuie făcută cât mai repede după turnarea betonului, de regulă în primele două ore. Betonul începe să se întărească după această perioada. Vibrarea betonului este finalizată când suprafață betonului este uniformă, ușor lucioasă și nu mai există bule.

Armarea fundației

Aramarea fundației asigură rezistența structurii pe care o vei construi ulterior, așa că este important să o realizezi în mod corect.

Inițial, trebuie să montezi o talpă armata pe betonul de egalizare. Apoi vei trece la realizarea armaturilor, care sunt construite din mai multe bare din oțel beton PC52 și sunt legate între ele cu rame de tip etrieri, din oțel beton OB37. Distanță minimă dintre armaturi trebuie să fie de 10 cm și distanță maximă de 25 cm.

Tot în această etapă vei monta și armatură stâlpilor de rezistență. Acestea sunt formate din bare orizontale care sunt prinse între ele cu etrieri, iar în partea de sus stâlpii sunt uniți cu o centură de armatură.

În general, pentru construcția armaturilor se folosesc mai multe materiale, iar acestea pot fi:

  • Armaturi OB – acest material este un tip de oțel beton care are o rezistență de 37, motiv pentru care este regăsit sub denumirea de OB37. Poate fi găsit sub formă de bare sau de colac și este folosit la realizarea etrierilor, mai ales ca nu are striații la suprafață. Armaturile OB au un diametru de 6 sau 8 mm.
  • Armaturi PC – cel mai folosit material este cel cu rezistență 52, care se regăseste sub denumirea de PC52. PC este un material cu rezistență mare la rupere și este realizat dintr-un oțel cu profil laminat la cald. Barele au o grosime cuprinsă între 8 si 20 mm, iar striațiile de pe suprafața barelor ofera mai multă aderență a betonului. Mai poate fi găsit și în variantele PC60 și PC90.
  • Plase sudate – aceste plase pot fi de tip STNB (sârmă trasă netedă pentru beton) sau STPB (sârmă trasă profilată pentru beton), iar cea din urmă prezintă striații la suprafață. Grosimea plasei poate varia între 4 și 10 mm și au o rezistență asemanatoare cu armaturile de tip PC52.

Cofrarea fundației

În această etapă fundația va fi ridicată deasupra solului și reprezintă, de fapt, soclul casei. În cazul în care ai săpat șanțuri pentru turnarea fundației, malurile de pământ au ținut locul cofrajelor de lemn pentru betonul turnat.

Însă, ca să ridici fundația peste nivelul solului va trebui să realizezi cofraje pentru susținerea betonului. Cofrajele sunt de obicei din lemn și asigură închiderea perimetrului în care va fi turnat betonul. Vei avea nevoie și de elemente de susținere, formate din țăruși dreptunghiulari și proptele sau scânduri de sprijin, așezate oblic. Aceste elemente de susținere le vei monta pe peretele exterior al cofrajului.

Pentru realizarea cofrajului poți să folosești scânduri de brad, care ar trebui să aibă o grosime de aproximativ 2,5 cm. Totodată, că să poți decofră mai ușor după ce se va întări betonul, este necesar să uzi cofrajul înainte să torni betonul.

Turnarea plăcii la nivel zero sau cota 0.00

Aceasta este ultima etapă din construirea fundației și este realizată din mai multe straturi de materiale. Iată care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi:

· Golurile care au rămas după decofrare trebuie umplute cu straturi de pământ, care nu trebuie să fie mai groase de 30 cm. Astfel, vei putea să tasezi și să compactezi mai ușor pământul pentru a evita apariția de goluri sub placă.

· Toarnă apoi un strat de pietriș cu o grosime de aproximativ 10 cm.

· Acoperă stratul de pietriș cu o membrană hidroizolantă cu crampoane și cu plăci de polistiren extrudat termoizolante, cu grosimea de 5 cm.

· Așază apoi o plasă sudată pe care o vei lega de centura elevației. Lasă puțin spațiu între stratul de polistiren și plasa, astfel încât betonul pe care îl vei turna să poată să ajungă și sub plasă.

Ține cont de faptul că, în momentul în care torni placa la nivel zero, este important sî marchezi și locurile unde vei monta scara interioară, după caz. Totodată, trebuie să lași libere și traseele unde vei monta țevile sanitare.


Odată ce ai turnat placa de beton, este necesar să o uzi în mod constant ca să previi apariția fisurilor, timp ce cel puțin trei zile. Astfel, vei impiedica evaporarea rapidă a apei din amestecul de beton turnat și vei ajuta la menținerea unei hidratări mai eficiente a cimentului.

Sfaturi utile pentru o fundație rezistentă în timp

Deoarece fundația este elementul de baza al unei construcții solide și are rolul de a susține întreaga greutate a casei, este important să respecți etapele prezentate mai sus și să ții cont și de următoarele sfaturi:

· Alege întotdeauna materiale de construcție de calitate și nu modifica pe parcurs proiectul deja realizat de inginerul proiectant.

· Nu săpa șanțurile fundației într-o perioadă ploioasă, deoarece acestea se vor inunda și apoi va trebui să drenezi apa cu ajutorul unei pompe. În plus, malurile se pot prăbuși mai ușor.

· Toarnă betonul doar dacă temperaturile de afară sunt cuprinse între 5 și 30 grade Celsius. În cazul în care temperatura depășește 30 de grade Celsius, apă se va evapora mult prea repede, așa că este recomandat să torni betonul seară sau pe timpul nopții.

· În cazul în care torni betonul într-o perioadă răcoroasă, ar trebui să îl protejezi de frig cu o folie sau cu un material geotextil, pe care să îl așezi deasupra.

O fundație realizată în mod corect va reuși să susțină structura întregii case și va asigura rezistența acesteia în timp. Ca să ai siguranța că lucrarea este executată eficient, urmărește fiecare etapă de mai sus și respectă întocmai proiectul fundației.

Îți place postarea aceasta?
0
0
Postarea Anterioară
Se încarcă...
Postarea Următoare
Se încarcă...
Copyright ©️ 2024 Brico Dépôt România, Reg. Com. J40/9990/2001, CUI: RO14328360